Jurnalistul britanic Robert Fisk, 55 de ani, este un veteran al războaielor nemondiale din Orientul Mijlociu: a văzut masacre în numele dreptăţii, atacuri teroriste în numele independenţei, represalii în numele ordinii, suferinţa refugiaţilor din lagăre, a oamenilor prinşi între voinţa ucigaşă a taberelor în conflict. Fisk a fost şi este de partea victimelor. De la începutul campaniei declanşate de SUA împotriva organizaţiei teroriste Al Qaeda şi a regimului taliban el a scris, de la faţa locului, despre efectele devastatoare ale bombardamentelor, despre vina Occidentului faţă de lumea musulmană a săracilor, vină imposibil de răscumpărat cu ajutorul aviaţiei, fie că ea împrăştie bombe sau ajutoare umanitare. În numărul din 1 decembrie, ziarul Le Monde publica un articol de Fisk intitulat "Astăzi, noi sîntem criminalii de război", unde amintind crimele comise de Alianţa Nordului (aliata de ocazie a SUA în Afganistan) punea la îndoială mijloacele prin care George W. Bush apără civilizaţia: "Cînd bărbaţii sau femeile cu pielea galbenă, neagră sau oacheşă cu convingeri comuniste, islamice sau naţionaliste asasinează şi bombardează localităţile ca să-şi distrugă duşmanii sau instituie tribunale speciale, ei trebuie condamnaţi de Statele Unite, de Uniunea Europeană, de Naţiunile Unite, de lumea «civilizată». Noi sîntem marii apărători ai drepturilor omului, liberali nobili şi buni care predică maselor de necăjiţi. Dar cînd sînt asasinaţi ai noştri - cînd splendidele noastre clădiri sînt distruse - rupem legislaţia în bucăţele mici şi trimitem bombardierele B-52 împotriva acestor mase de necăjiţi şi îi asasinăm pe duşmanii noştri". Peste cîteva zile numele lui Fisk apărea din nou în sumarele tuturor agenţiilor de presă, de data aceasta ca personaj al unui incident: i s-a stricat automobilul în apropierea unui lagăr de refugiaţi din Afganistan, la Kila Abdullah. În