Cu zece ani în urmă, ca ministru al Culturii, Andrei Pleşu restituia "Palatului de la Şosea" vechea destinaţie, concepută de Alexandru Tzigara-Samurcaş încă de la începutul secolului, de spaţiu de expunere a civilizaţiei tradiţionale şi invita pe Horia Bernea să conceapă noul muzeu. Pictorul atent de lungă vreme la "modurile de a spune şi de a face" ale societăţilor rurale, şi echipa lui şi-au propus să facă un muzeu care să dea acces spre "omul tradiţional", împreună cu lumea sa, în care vechimea coexistă cu fractura, cu adaptările şi inovaţia, adică un om şi o lume vii. Acum două săptămîni, la aniversarea celor zece ani ai MŢR, Andrei Pleşu a rostit un discurs pe care îl publicăm aici. (A. M.)

Toată lumea pare să fie de acord că inamicul numărul unu al ţăranilor şi al culturii săteşti în general este modernitatea. E o convingere care a devenit prejudecată. Ea se exprimă şi literar, şi filozofic, şi politic. Trebuie să declar că nu subscriu la această prejudecată. Nu cred că există o incompatibilitate de fond între cultura tradiţională şi o modernitate înţeleasă ca integrare firească în spiritul veacului. Cine a călătorit atent a putut descoperi, în sudul Franţei, de pildă, sau în Bavaria, ţărani care, pentru a fi asimilat în gospodăriile lor toate beneficiile civilizaţiei tehnice de ultimă oră, nu sînt mai puţin dedicaţi vieţii lor tradiţionale şi obiceiurilor ce o alcătuiesc. Dacă există un duşman al ţărănimii, un duşman adevărat, insidios, destabilizator, el este constituit din ideologii. Ideologiile sînt vrăjmaşul, măsluitorul civilizaţiei tradiţionale. În primul rînd, ideologiile strict electorale, care sînt manipulatorii, care fac colecţie de voturi şi tratează pe ţăran ca pe o materie primă. Dar toate ideologiile legate de doctrinele de partid sfîrşesc, inevitabil, prin a fi manipulatorii. Există riscul unei ideologizări de tip social-democrat, ca