Partidele comuniste care au deţinut puterea absolută în Rusia, în Europa centrală şi de Est au dispărut, s-au reformat, s-au scindat. Viaţa serviciilor secrete înfiinţate de ele este mult mai lungă şi influenţa lor mult mai consistentă. Departe de a despărţi apele, accesul la dosare tulbură viaţa politică, legînd-o de trecut, nu de prezent sau viitor. O opinie de la Varşovia: "Dacă partidele mici nu au reuşit să intre separat în Dieta, din cauza discursului nepopular ţinut de politicienii lor, reuşind să devină ridicoli şi să-i enerveze pe alegători, acum cînd sînt la putere se poartă la fel, compromiţînd întreaga coaliţie (AWS - Acţiunea electorală Solidaritatea). Nimeni nu face o campanie electorală mai eficientă în favoarea neocomuniştilor decît reprezentanţii coaliţiei. "Lustraţia" (identificarea publică a foştilor colaboratori ai poliţiei secrete) este exemplul cel mai vizibil. Eu nu ţin cu fosta Securitate şi cu agenţii săi, am suportat prea multe umilinţe din partea lor. Dar, într-un stat civilizat, lustraţia făcută din motive ideologice violează principiile justiţiei. Se cere unui grup de oameni să depună mărturie contra unei instituţii care nu a fost declarată criminală, iar colaborarea cu ea nu a fost declarată delict. Eu cred că activitatea poliţiei politice şi a colaboratorilor săi a fost imorală, dar cele mai imorale acte nu pot fi pedepsite dacă n-au fost interzise prin lege. Lustraţiile arbitrare au minat încrederea în clasa politică susţinută de Solidaritatea. Nu e zi în care să nu afli despre cutare sau cutare om politic respectabil, de la ei, că ar fi putut fi agent. În acelaşi timp, lustraţiile nu se referă aproape deloc la neocomunişti. Fără îndoială că aceşti domni au fost colaboratori şi şefi ai Securităţii, dar nu s-au ascuns niciodată. Şi asta nu-i compromite în ochii alegătorilor." (Krzysztof Lozinski - Gazeta Wyborcza) După ce preşed