În Statele Unite, influenţa oamenilor cu bani, interesaţi de legi favorabile afacerilor prospere, se exercită prin grupuri de presiune - lobby - legal constituite: ele trebuie să acţioneze la vedere, înregistrînd originea şi destinaţia donaţiilor. În aprigele dezbateri generate de adoptarea clauzei naţiunii celei mai favorizate pe baze permanente pentru China, de exemplu, atitudinile politicienilor au fost motivate de interesele sindicatelor (împotrivă) şi ale oamenilor de afaceri (pentru). Alegerile din noiembrie dau minorităţilor de toate felurile ocazia să facă propagandă pentru interesele lor specifice. Alegerile sînt cîştigate de cel care obţine o majoritate prin polarizarea intereselor mai multor grupuri minoritare. Există însă unele grupuri, cum este cel denumit Latino (11,7% din populaţie), al emigranţilor din ţările Americii Latine, percepute ca un întreg, dar interesele lor comune sînt greu de definit. Revista The Economist (27 mai) analizează manevrele lui Bush jr. şi Al Gore pentru a obţine loialitatea acestor alegători. "În relaţia cu grupurile de interese, partidele le dau ceea ce cer, în schimbul banilor şi voturilor. Problema cu Latinos este că nu au un set de cerinţe coerent". I-ar putea satisface şi uni liberalizarea politicilor de imigrare. Revista Newsweek descrie cum funcţionează concret, în acest caz, procesul de luare a deciziei şi finanţarea lui: "Furios, Trent Lott a atacat direct. La începutul lunii, liderul majorităţii din Senat i-a convocat pe lobiştii din industria înaltelor tehnologii şi le-a spus-o de-a dreptul. Era mînios din cauză că senatorul republican de Michigan, Spencer Abraham, colegul său, considerat a fi unul dintre cei mai vulnerabili candidaţi din viitoarele alegeri, a devenit ţinta unei violente campanii de defăimare. Lott, spun participanţii, dorea ca lobiştii să dea bani pentru o contra-campanie la fel de puterni