La Breaza, în judeţul Prahova, o localitate în care, în '90-'91, protipendada politico-economică bucureşteană s-a repezit să-şi facă vile (astfel încît, vorba unui prieten localnic, "aici s-ar putea constitui, în weekend, un Guvern în exil"), se desfăşoară de multă vreme "Tîrgul de Sfînta Paraschiva". "Vizitînd" zisul Tîrg, aşa cum am făcut eu sîmbăta trecută, te cuprinde strania senzaţie că timpul mai are, totuşi, răbdare: în spaţiul unei asemenea manifestări comerciale se suprapun epoci şi culturi diferite, alcătuind o ciudată sinteză valahă a unor trend-uri de ieri şi de azi. Tîrgul se desfăşura pe un teren din apropierea gării (mai precis, a uneia dintre cele trei gări ale oraşului, "dotat", în privinţa staţiilor CFR, peste nivelul unui municipiu reşedinţă de judeţ). La intrare, pe o vilă încă nefinisată, un banner mare care ne anunţă că putem găsi oferte imobiliare pe Valea Prahovei la http://alomontana.fx.ro. Buuun! Globalizarea a ajuns şi la Gura Beliei (numele gării...). În jur, atmosferă de tîrg: tarabe cu orice, funii de ceapă şi de usturoi, brînză "în coajă", pastramă, căciuli de blană, blugi turceşti cu etichetă "Valentino", iar pastramă, turtă dulce, gogoşari, telemea şi iar pastramă. Lume pestriţă: negustori, localnici veniţi să-şi facă "aprovizionarea de toamnă", mocani din Mărginimea Sibiului cu pălăriuţele lor caracteristice, secui din Covasna cu "cei mai buni cartofi, doamna...", romi care privesc încruntaţi, bucureşteni veniţi să caşte gura, localnici care şi-au făcut deja "aprovizionarea de toamnă", iar acum au venit, îmbrăcaţi frumos, cu copiii "la bîlci", alţi romi care privesc zîmbitori şi încearcă să-ţi vîndă sacoşe de rafie ("ia puneţi, domnu', funia aia de ceapă în sacoşă, să vedeţi ce rezistentă e..."), în fine, popor. Decorul e şi el amestecat: în fundal, vagoane de marfă staţionate, printre tarabe - căruţe, Dacii acoperite cu folii