Fundaţia Culturală Română a organizat, la sfîrşitul lunii septembrie, colocviul internaţional "România - frontiera orientală a latinităţii", în colaborare cu Academia Latinităţii. Colocviul a reunit invitaţi de marcă, printre care Mario Soares, fost preşedinte al Portugaliei, Gianni Vattimo, Rémi Brague, Walter Mignolo, Zoe Petre, Nicolae Manolescu, Ştefan Niculescu, Mircea Martin, Răzvan Theodorescu şi alţii (spaţiul nu-mi permite să mă opresc mai mult asupra lor, dar Dilema va publica, în numerele viitoare, interviuri cu cîţiva dintre ei). Aparent, tema latinităţii şi a "frontierei orientale" pe care o reprezentăm este veche şi cunoscută. În fapt, societatea contemporană redefineşte spaţiul latinităţii şi pune altfel de probleme decît cele pe care le ştim din istorie ori din clişeele larg difuzate de mass-media ori de manualele şcolare. Sînt multe voci care declară că asistăm la o resurecţie a latinităţii, provocată în bună parte de procesul de globalizare în care, vrînd-nevrînd, sîntem implicaţi. Şi pentru că tot mijloacele de informare ne-au indus impresia că globalizarea e legată în primul rînd de tehnologia informaţiei, deci de supremaţia americană, tindem adesea să-i atribuim latinităţii un rol marginal în lumea de azi sau doar o legitimitate istorică, depăşită de avansul impetuos al "americanizării". (În urmă cu cîţiva ani, se declanşase chiar un fel de panică atunci cînd statisticile au arătat că pe Internet site-urile în alte limbi decît engleza sînt limitate la cîteva biete procente. Între timp, lucrurile s-au schimbat mult, pentru că piaţa a cerut şi site-uri "non-americane".) Or, cîteva dintre intervenţiile de la colocviu au atras atenţia că astăzi latinitatea se manifestă cu forţă tocmai în zonele ei marginale, şi nu în leagănul ei istoric. Walter Mignolo, profesor la Universitatea Duke, considera că "trebuie să afirmăm o identitate care să fie c