După ce a reuşit să depăşească circumstanţele confuze ale alegerii sale, preşedintele Statelor Unite, George W. Bush, a fost nevoit să se grăbească cu selecţia echipei care va determina şi conţinutul guvernării. Campania electorală a lui Bush a ţintit către alegătorii de centru cu lozinca conservatorismului ameliorat prin compasiune. A obţinut o majoritate la limită, oglindită şi de raportul de forţe din Congres, unde va fi nevoie de multe negocieri pentru ca procesul legislativ să decurgă cursiv şi eficient. În situaţia dată, Bush va trebui să-i împace pe radicalii republicani (partizani ai statului minimal, mai puţine impozite şi mai multă grijă pentru fundamentele morale ale societăţii, pledînd pentru rugăciunea în şcoală, interzicerea avortului, dreptul de a cumpăra şi păstra arme de foc - teme evitate sau prezentate confuz în campania electorală) cu moderaţii din propriul partid, mai concesivi în toate aceste probleme; iar ei toţi vor trebui să găsească un teren de înţelegere şi de colaborare cu reprezentanţii electoratului democrat, generoşi în planurile lor de redistribuire a surplusului bugetar pentru învăţămînt, pentru sistemul medical şi cel de protecţie socială, individul fiind liber să spună ce rugăciuni vrea la el acasă, femeile să decidă cînd să aibă copii şi se cer în schimb reglementări pentru cumpărarea armelor de foc. Prezenţa vicepreşedintelui Cheney alături de fiul fostului preşedinte este de natură să-i liniştească pe oamenii puternici din umbra statului major al partidului. Politician cu o lungă experienţă la Washington (a fost, la 34 de ani, şeful administraţiei preşedintelui Ford şi de atunci a îndeplinit funcţii importante pe lîngă toţi preşedinţii republicani), lui Cheney i se recunosc două calităţi esenţiale pentru cel mai important om de rangul doi: loialitatea şi spiritul de echipă. Va fi un sprijin important pentru un preşedinte