Cu voia dumneavoastră - fireşte, să nu exagerăm, cu voia îndeosebi a celor (foarte mulţi, totuşi) care ştiu ce-i o durere de măsea, de măsele, ce este o carie, ce este un granulom, ce este o anestezie, ce este o extracţie, ce este o obturare de canal, ce este o bormaşină, ce este un cleşte, mai ales un cleşte în mîna unui dentist, cu voia acestora, dar şi a celor care fac sau au făcut parte (cazul meu) din Liga Înfricoşaţilor de Dentist, a nefericiţilor care preferă să ia nu ştiu cîte antinevralgice impotente decît să se ducă la o radiografie de canin care i-ar trimite urgent pe scaunul stomatologului, a nenorociţilor care speră groaznic că "le va trece măseaua" cu un coniac, cu o vodcă, cu o tărie, cu orice numai cu cleşte nu, cu voia atîtor şi atîtor înşelaţi care constată că "le-a trecut" şi, la prima atingere cu limba a vulcanului stins, acesta erupe în plină noapte (mai ales noaptea, durerea de dinţi e atroce, naiba ştie de ce...) şi te aruncă din pat pe pereţi, unde acea fundamentală întrebare a Catindatului în carnaval: "ştii s-o scoţi? scoate-mi-o!" devine lugubră şi imperioasă, ca dimineaţa frica de dentist, de cleşte să găsească noi argumente pentru a mai amîna cea mai grea încercare din viaţa fără boli incurabile, o, da, există şi o asemenea viaţă, eu, unul, cred că trebuie să o apărăm cu toţi dinţii şi ambele maxilare, în sfîrşit, cu voia preafericiţilor (şi ei numeroşi!) care şi-au găsit un dentist bun şi s-au autoexclus din Ligă, a celor care se duc liniştiţi la un "al meu" şi se întind senini pe fotoliu, deschid gura şi-l lasă pe acela să le umble printre molari şi premolari ca la el acasă, ştiind că dacă-i doare e vremelnic, iar dacă îi va durea el, dentistul, semenul lui - omul cel bun

din Sîciuan, Vitan, Popa Nan, e plin Bucureştiul de cabinete stomatologice! - îi va anunţa din timp: "o să te doară puţin!", toate acestea dîndu-le şi dîn