Intr-o editie recenta a ziarului britanic Financial Times, Richard Fairman semneaza o cronica a Festivalului „George Enescu“, care a avut loc la Bucuresti in perioada 8-28 septembrie a.c.

Intitulat A cultural revolution (O revolutie culturala), articolul incepe prin a da referinte despre cladirea si istoria Salii Palatului, una dintre salile in care au fost programate concerte. Sustinind ca „muzica lui George Enescu a luat locul politicii in Sala Palatului din Bucuresti“, Fairman aduce elogii compozitorului care a dat numele unui festival din pacate, considera el, prea putin cunoscut in afara granitelor romanesti. Cronicarul trece in revista numele marilor orchestre simfonice europene (Orchestra din Paris, Filarmonica din Londra si cea din Viena sau Orchestra din Milano) care au sustinut concerte la Bucuresti in aceasta perioada si care, prin prezenta lor aici, au dat o si mai buna nota editiei din acest an a festivalului. Fairman este impresionat, de asemenea, de somptuozitatea si acustica salii de concerte a Ateneului Roman, afirmind ca „nu exista, probabil, in toata lumea, o mai frumoasa sala de concerte de aceste dimensiuni, iar acustica e excelenta“.

Intr-o editie recenta a ziarului britanic Financial Times, Richard Fairman semneaza o cronica a Festivalului „George Enescu“, care a avut loc la Bucuresti in perioada 8-28 septembrie a.c.

Intitulat A cultural revolution (O revolutie culturala), articolul incepe prin a da referinte despre cladirea si istoria Salii Palatului, una dintre salile in care au fost programate concerte. Sustinind ca „muzica lui George Enescu a luat locul politicii in Sala Palatului din Bucuresti“, Fairman aduce elogii compozitorului care a dat numele unui festival din pacate, considera el, prea putin cunoscut in afara granitelor romanesti. Cronicarul trece in revista numele marilor orchestre simfonice europene (Orche