Săptămîna trecută, Academia Română şi Consiliul Naţional al Audiovizualului au organizat o dezbatere cu tema "Folosirea limbii române în programele de radio şi de televiziune". Au fost prezentate, cu această ocazie, concluziile monitorizării efectuate de CNA în perioadele 7 mai - 23 august 2001 şi 15 ianuarie - 25 martie 2002. Au fost monitorizate principalele posturi de radio şi televiziune: România Actualităţi, Europa FM, PRO FM, Radio Contact, Radio 21, Uniplus, Total, România Tineret, TVR 1, TVR 2, Antena 1, PRO TV, Prima, Tele 7 abc, Atomic, OTV. A rezultat o sinteză cît se poate de serioasă despre cele mai frecvente greşeli de limbă săvîrşite în presa audiovizuală. Două lucruri mi se par importante în acest demers. Întîi, preocuparea CNA de a realiza un studiu sistematic, bazat pe o perioadă lungă de monitorizare şi acoperind posturile cu cea mai mare audienţă. Un asemenea studiu detaliat şi argumentat descurajează "datul cu părerea" pe bază de impresii personale, atît de frecvent în spaţiul mioritic. Apoi, monitorizarea şi prelucrarea datelor s-a făcut sub îndrumarea unor lingvişti de mare prestigiu - doamna Mioara Avram şi dl Theodor Hristea. Recursul la experţi este un lucru destul de rar în societatea românească, unde competenţele au fost adeseori privite cu indiferenţă de atîţia "atotştiutori". Aşadar, monitorizarea realizată de CNA este un lucru serios care, dincolo de rezultatele propriu-zise, este important şi pentru că introduce standarde de lucru profesioniste. Concluziile studiului arată că, statistic, "cele mai multe erori ţin de pronunţare, ceea ce denotă insuficienta cunoaştere a normelor ortoepice în vigoare". Exemple? Cîte vrem: infarcturi sévere, prevéderile, cocktéil, mitínguri, curátor, s-au ieftenit roşiile, legizlaturi, merg la servici, complect, să creem etc. Sînt frecvente şi greşelile de morfologie şi sintaxă, pe care sinteza CNA