Vara, un roi de festivaluri de muzică uşoară ne năpădeşte micul ecran. Organizatorii şi televiziunile îl prezintă ca pe un roi de fluturi graţioşi, zburînd pe o pajişte înflorită (în fundal, pe coasta dealului, se văd mioare păscînd liniştite, în timp ce un ciobănaş îşi doineşte dorul). În realitate, însă (dacă rămînem la ideea de roi), este vorba de unul de molii, eliberat din lăzile prăfuite ale TVR-ului: Callatis, Mamaia, Cerbul de Aur. Cerbul de Aur s-a îngrăşat bine şi acum arată ca un fluture numai bun de pus la insectar, iar Mamaia a zburătăcit din ograda TVR-ului mai întîi la Antena 1, pentru ca anul acesta, alungat de toţi, să-şi găsească adăpost la Prima. Toată lumea vorbeşte de Festivalul de la Mamaia ca despre o catastrofă, ca despre un organism vorace, devorator de fonduri fără să producă nimic în schimb (a intrat pînă şi în bancuri!), dar iată că el reuşeşte încă să mai păcălească şi să-şi găsească gazde pe care să le paraziteze. Cînd vine vorba de festivaluri (astfel de festivaluri), televiziunile care le transmit intră în frenezia pe care ţi-o dă proximitatea unui eveniment epocal. Discursul lor capătă accente grave, dacă nu chiar mistice, ca atunci cînd vorbeşti despre nu ştiu ce minune a lumii. Desigur, o astfel de minune trebuie surprinsă de camera de filmat în mod exhaustiv: cînd se trezeşte dimineaţa, cînd se spală pe dinţi, cînd îşi ia micul dejun etc. Pregătirile pentru un asemenea festival sînt la fel de importante ca festivalul însuşi. Iar apoi, cînd festivalul urcă pe scenă, televiziunile nu trebuie să piardă nici un moment şi să ofere publicului telespectator şi posterităţii orice secundă mirifică. Zaiafetul se întinde pe mai multe zile, nesfîrşite. De vreo patru ani, la Petrila, se întîmplă un festival neştiut de nimeni: "Om rău". Nu, nu-l confundaţi cu "Om bun" (pe care-l dau televiziunile), clubul acela de pensionari condus de Vic