* Matei Călinescu, Portretul lui M, Editura Polirom, 2003. În cele patruzeci de zile care au urmat morţii fiului său de 26 de ani, bolnav de sindromul Asperger, o formă aparte de autism, scriitorul Matei Călinescu a refăcut în scris traseul parcurs alături de acesta. Ritual christic, revizitare a trecutului dintr-o sfîşietoare perspectivă postumă, încercare liminală de reconstruire a unui spaţiu intermediar, numit "Galaxia M" - Portretul lui M este descrierea metafizică a unei forma mentis legate de copilărie (aşa cum consideră scriitorul şi autismul), dar prelungindu-se, în viaţa adultă, ca un dar nenumit pînă la capăt, dar şi ca o permanentă suferinţă. Ritualul ortodox al timpului tranzitoriu, al drumului prin cele 24 de vămi ale văzduhului, spre ceea ce se numeşte în teologie "judecata particulară a sufletului" este sprijinit simbolic prin scrierea vieţii petrecute împreună cu cel plecat: "...timp de patruzeci de zile, sufletul mortului rătăceşte prin lume, prin părţile în care a trăit, şi e oarecum descumpănit, supus unor ispite inefabile, dar primejdioase, într-o stare de aşteptare neliniştită, pentru ca în a patruzecea zi să fie primit în sînul lui Dumnezeu şi să-şi găsească liniştea veşnică... Isus a stat în pustie şi a postit patruzeci de zile şi patruzeci de nopţi înainte de a fi ispitit de Satana... Isus a propovăduit patruzeci de luni. Apoi, s-a arătat discipolilor, după Înviere, ca om, în cele patruzeci de zile care s-au scurs pînă la Înălţare. Patruzeci e deci numărul punerii la încercare, al pregătirii şi al aşteptării...". Această mărturisire, aproape de finalul cărţii, dă poate cea mai importantă dintre cheile de lectură ale acestui "jurnal de drum", în care, pe rînd, fiecare dintre cele două personaje este însoţitorul şi însoţitul, asistatul (ontologic) şi asistentul. Într-un fel, această cheie justifică şi publicarea unei extrem de intime spo