Vine prietenul meu Esteticianul şi mă îndeamnă să deschid Ecleziastul, nonentuziastul, să citesc atent, foarte atent, cum e cu vremea pentru rîs şi cum e cu vremea pentru plîns, cum e cu timpul pentru joacă şi cum e cu timpul pentru bocit, cum e cu iubitul şi cum e cu urîtul, cu vorbirea şi cu tăcerea, fiecare cu sorocul, norocul şi nenorocul ei, bine diferenţiate, antitetice - sînt decis să-l ascult, mă duc spre Biblie, dar exact atunci vine un Le Monde, îl deschid şi citesc imediat ce spune unul din scenariştii mei preferaţi, Tonino Guerra, omul lui Antonioni la scriptul Aventurii, omul lui Fellini la Amarcord-ul care mi-a schimbat viaţa de cinefil, omul lui Tarkovski la Nostalgia, şi îmi povesteşte că Fellini, în ultimele sale zile, i-a spus lui Enzo Biagi, aflat lîngă el: "iar m-am îndrăgostit... încă o dată..." şi Tonino, la cei 84 de ani ai săi, zice că "uite, viaţa e încă frumoasă chiar în clipa cînd te pregăteşti să devii un nor" şi îşi mai aminteşte că pe vremea cînd lucra, în Italia, cu Tarkovski, i-a propus să meargă împreună să vadă Madonna del Parto a lui Piero della Francesca şi Andrei l-a refuzat fiindcă socotea un păcat ca el să se bucure de acest privilegiu în timp ce compatrioţii lui nu puteau să călătorească liberi şi să vadă frumuseţile lumii, ar fi fost încă o vină pe care nu voia să şi-o asume, dar seara vine un film, la HBO, Proiectul Elţîn, cu trei specialişti americani în marketing electoral, contactaţi de staff-ul lui Elţîn, în frunte cu fiica lui, ca să-i înveţe cum să cîştige alegerile împotriva comuniştilor lui Ziuganov, şi pe măsură ce-l văd îmi dau seama că trăiesc un gag istoric, adică de 7 noiembrie, ziua Revoluţiei din '17, eu mă uit la un film în care americanii, la Moscova, îi ajută pe democraţii ruşi să-i învingă în alegeri pe comuniştii ruşi, transmiţîndu-i lui Elţîn să danseze twist la mitinguri, Elţîn îi ascultă, twistea