Consiliul European a spus mai clar ca niciodată că vom adera la UE în 2007. Acestea fiind zise, nu ne mai rămîne decît să stabilim de pe acum care va fi locul nostru în Europa viitorului. Eu zic că este cazul să ne gîndim la un loc realist şi responsabil, care să valorifice specificul, tradiţiile şi potenţialul nostru, să confirme în mod creator "excepţionalismul" românesc şi să valorizeze pozitiv unele aşa-zise metehne sau defecte ale noastre, eliberîndu-ne de inutile complexe de inferioritate. Pe scurt, mă gîndesc că România ar trebui să devină locul de petrecere a timpului liber al Europei. Locul în care occidentalii obosiţi de muncă şi de eficienţă, sătui de confort şi de societăţile lor care funcţionează după reguli clare, ar veni să descopere, pentru o săptămînă-două, excepţiile care confirmă regula, devierea de la normă, ideea că "merge şi-aşa" şi alte forme de prospeţime şi spontaneitate în gîndire şi acţiune. Avem o ofertă vastă şi "targetată", îmbinînd utilul cu plăcutul, învăţarea de lucruri noi cu distracţia (căci înţeleg că acesta e trend-ul în turismul occidental). Schiţez cîteva idei simple: sejur în care parlamentarii britanici să înveţe "dezbaterile" noastre, cu vociferări, atacuri la persoană, vorbe grele şi fără şir, ieşind un pic din monotonia lor civilizată; sejur în care cei mai harnici muncitori germani să înveţe cum se trage chiulul şi cum poţi să te faci că lucrezi fără ca şeful să se prindă; sejur în care funcţionarii publici olandezi, suedezi ori elveţieni să înveţe să deschidă ghişeele mai tîrziu, să ţipe la solicitanţi şi să le încurce actele; sejur în care mecanicii italieni de la Ferrari şi Lamborghini ori britanicii de la Bentley să înveţe cum se adaptează piesele de la Dacia lu' văru' Costel (că şi-aşa o ţine degeaba în curte) la Oltcitu' lu' cumnatu' Vasile, ca să afle ce înseamnă cu adevărat să lucrezi o maşină manual, artiza