E un gen de om aflat cam între 50 şi 65 de ani, fost muncitor sau tehnician, acum fără o ocupaţie stabilă, sau pensionat. Gata oricînd să se angajeze la un zugrăvit, la reparaţia vreunei instalaţii, la pus faianţă sau la spartul vreunui perete. Fost angajat la o mare uzină de stat, pe vremuri un fervent susţinător FSN, eventual participant (adus) la Revoluţie, după 22 decembrie. Cu părul alb sau aproape alb şi pielea bronzată, fiindcă mai munceşte pe la ţară, acolo unde mai are părinţi bătrîni sau doar o casă şi un pămînt moştenire. Lucrează măcar la via hibridă, pentru cîteva vedre de vin care să-i dea putere cînd mai prinde cîte ceva de muncă peste an. Vara încearcă să stea cît mai mult pe acolo, dar condiţiile nu sînt destul de bune nici pentru el, care nu are prea mari pretenţii. De cicălelile nevestei a mai scăpat, cu vîrsta. Are copii mari, cu slujbe bune, pe care încearcă să-i înţeleagă şi să-i ajute. Nu se supără cînd ei îl iau uşor de sus. În general, lucrurile n-au ieşit cum gîndea el, ci cum au vrut ei, cei tineri. Aşa că, se bucură şi el de reuşita lor, iar acum încearcă să se ghideze după ei, nu mai vrea să le impună nimic. Nu mai dă, ca altădată, sfaturi politice, ci doar unele recomandări foarte generale (uneori legate de chestiuni tehnice). De altfel, a apucat şi el "să iasă" la un moment dat, cu o firmă de construcţii,

şia priceput, într-un fel, că traiul "glorios" pe care l-a dus o viaţă întreagă în România, poate fi contestat. Că sistemul pe care-l ştia el, nu era nici unicul, nici cel mai bun posibil. Încearcă să mai recupereze cîte ceva, să nu se lase cu totul depăşit. Are o mare admiraţie faţă de calculatoare, deşi nu ştie să le folosească. La fel admiră şi maşinile străine primite de copii de la firma unde lucrează. Nu se atinge însă de ele - "aşa o bijuterie trebuie reparată numai de service-ul de specialitate". El, în schimb, îşi