Boala prim-ministrului israelian Ariel Sharon a întrerupt şirul de dezvăluiri controlate prin care, din surse secrete, toată lumea afla că Israelul se pregăteşte să bombardeze instalaţiile unde Iranul îşi pregăteşte bomba sa atomică, sfidînd înţelegerile semnate şi avertismentele emise de cancelariile mondiale. Alte variante susţin că Israelul nu intenţiona să bombardeze, dar voia să grăbească formularea unei atitudini de către ONU, SUA, Rusia şi Europa. Zvonurile citau precedentul din 1981, cînd Israelul a bombardat într-un atac-surpriză reactorul nuclear irakian de la Osiraq. Dar Iranul - probabil, luînd aminte la acel eveniment - şi-a răspîndit şi îngropat unităţile unde se produce lanţul necesar unei înarmări, ameninţător pentru întreaga regiune. Dacă produce. Relatările experţilor de la faţa locului sînt destul de confuze la capitolul informaţii, datele certe obţinute de spionajul american fiind interpretabile: se sugerează că Iranul îşi dezvoltă posibilităţile, fiind încă departe de posesia unui echipament nuclear complet.

Linia roşie a fost încălcată marţi, 10 ianuarie, cînd Iranul a smuls sigiliile puse de Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) şi a anunţat că-şi reia activităţile de cercetare de la uzina din Natanz. Oficialii iranieni susţin că ţara lor vrea să găsească modalităţi de punere în funcţiune a unor surse suplimentare de energie, dar AIEA crede că timp de 18 ani, Iranul a desfăşurat activităţi nucleare clandestine, refuzînd să dea informaţii inspectorilor săi. Şi deşi pînă pe la mijlocul anului trecut părea că Iranul s-a resemnat şi e gata să accepte controlul prevăzut de înţelegerile semnate, ultimele evoluţii dovedesc voinţa politică de afirmare. Reacţia americană a fost promptă: "Dacă regimul iranian continuă pe această cale, nu există altă soluţie decît aducerea lui în faţa Consiliului de Securitate" - a spus purtătorul de