Efectul de sera care va duce la producerea unor catastrofe naturale din ce in ce mai devastatoare este numai jumatate din problema, putand fi salvate mult mai multe vieti omenesti daca populatia nu ar migra spre zonele de coasta.
Apele s-au strans in jurul renumitei Wall Street, bucati mari de sticla ameninta putinii trecatori printr-o ploaie mortala de cioburi venita din varfurile zgarie-norilor. Newyorkezii se ineaca in reteaua de metrouri acum inundata, in timp ce drumurile de iesire din oras sunt blocate de cele trei milioane de oameni cuprinsi de panica ce incearca sa se salveze. Nu este vorba de una din scenele din The Day After Tomorrow (Unde vei fi poimaine?), cu peisajul apocaliptic al New York-ului in mijlocul unei catastrofe naturale. Este unul din scenariile prezentate de reputatul geolog Nicholas Coch de la Colegiul din Queens, New York, in cazul unui uragan in aceasta zona, scrie Financial Times.
Statisticile sugereaza ca predictiile lui Coch nu ar trebui respinse ca exemplu maxim al efectelor negative ale unei catastrofe naturale. In 1821, mai multe parti din cartierul Lower Manhattan au ajuns sub aproximativ 13 metri de apa dupa ce un uragan a lovit orasul, in timp ce in 1938, 700 de oameni au fost ucisi in Long Island in urma unei catastrofe naturale asemanatoare. "Este doar o problema de timp pana cand se va intampla din nou", avertizeaza Coch.
Odata cu intrarea Americii in sezonul uraganelor, perioada in care Atlanticul este suficient de cald pentru a porni furtuni tropicale, orasul New York, unul dintre multele locatii predispuse catastrofelor naturale de pe marginea coastei de est, asteapta sa vada daca anul acesta va fi pe lista oraselor afectate.
Nervii populatiei si ai oficialitatilor locale sunt cu atat mai intinsi cu cat in ultimii doi ani catastrofele naturale au creat pagube nemaiintalnite in SUA, Caraibe si A
