Omul normal e pe cale de a deveni o raritate în societatea de astăzi, fiind înlocuit de pacientul perpetuu. Sîntem înştiinţaţi prin presă şi televiziune de numeroasele efecte negative ale extinderii societăţii de consum asupra stilului de viaţă. Globalizarea, pe lîngă aspecte discutabil pozitive, include şi mîncarea prefabricată cu zeci de ingrediente, consumul mare de fast-food şi cola, scăderea frecvenţei mersului pe jos, zgomotul şi poluarea agravate de numărul crescînd de maşini şi proliferarea incontrolabilă a deşeurilor: pungi, învelişuri, baterii, scutece şi multe alte obiecte de unică folosinţă. La aceste neplăceri se adaugă influenţele nocive adesea exercitate de reclame şi televiziune asupra imaginii de sine a tinerelor generaţii, stresul crescut al slujbelor, testelor şi controalelor multiple, descompunerea familiilor prin migraţie şi divorţ, dependenţa copiilor de televiziune şi jocuri electronice violente, accesul dificil la medicamente şi îngrijiri medicale rezonabile ca preţ şi nu în ultimul rînd, dominanta progresivă a Internetului asupra lecturii, plimbării şi relaţiilor interumane. Statisticile arată că şi în România, urmînd un trist exemplu al Statelor Unite, numărul de copii obezi şi al celor cu diagnostice precum depresie, ADHD şi autism creşte constant şi vertiginos, ca şi numărul adulţilor cu probleme cardiovasculare şi metabolice, alergii, cancere şi dezechilibre biochimice diverse. Pe lîngă aceste bine cunoscute metehne ale civilizaţiei moderne, creşte rapid numărul femeilor şi bărbaţilor trataţi cu hormoni pentru prelungirea tinereţii şi al celor care se supun la proceduri chirurgicale pentru îmbunătăţirea aspectului fizic. De la naştere la bătrîneţe, ciclul şi evenimentele-cheie ale vieţii omeneşti sînt crescînd medicalizate: naşterea, copilăria şi menopauza sau andropauza au devenit cu o frecvenţă din ce în ce mai mare obiectele unor