Jurnalişti securişti! Anticomunişti colaboraţionişti! Lupi moralişti!
Au ştiut ăia de la Civic Media ce fac! (Apropo, de unde au ştiut?)
Marele Carol Sebastian, luptătorul, modelul, a turnat!
La Ziua plouă cu autodenunţuri! Asta ca să nu mai pomenim că însuşi directorul cotidianului a zburat de la România liberă, pe la începuturile democraţiei, după ce s-a descoperit că avusese ceva treabă cu "serviciile". Nu ca poliţie politică, e drept, numaâ că uitase să zică. După cum uitase şi un coleg de redacţie, plus unul de la Caţavencu - nu le mai zicem numele că s-au prăpădit amîndoi.
Ce?
Ar fi fost util (dar cine naiba, în România, se gîndeşte la utilitate?) ca, înainte de-a ne inflama în halul ăsta, să ne lămurim puţin despre ce vorbim. Mai întîi puţină aritmetică. Conform estimărilor istoricului Marius Oprea - în opinia mea, cea mai credibilă autoritate în materie -, înainte de 1989 au existat circa 400.000 de informatori. Cum, probabil, cifra acoperă întreaga perioadă comunistă, să presupunem că în momentul revoluţiei dădeau note informative şi declaraţii "doar" 100.000 de concetăţeni. Adică unul din 200. În presa actuală lucrează circa 20.000 de jurnalişti. Proporţional, statistic, vreo sută dintre ei au fost turnători. Deci, nici o surpriză. Doar nu veţi fi vrînd ca presa să aibă altă structură morală decît poporul!
În al doilea rînd, ce-i aia "turnător"?! Adrian Pătruşcă susţine că a semnat un angajament, dar niciodată nu a dat nici o informaţie despre nimeni, adăugînd totuşi: "Rămîne însă momentul de laşitate din liceu". Cum se ştie, Legea Ticu îi încadrează la poliţie politică pe cei care au semnat angajamente şi au dat declaraţii despre alţii. Pe de altă parte, depinde şi ce scrii în declaraţii. Avînd privilegiul accesului, cu ani în urmă, la dosarul lui Corneliu Coposu, am constatat că Seniorul fusese obligat să dea su
