Au trecut cinci saptamani de la inceputul confuz al anului scolar, care, sa ne reamintim, a inlocuit clopotelul de anunt al primei ore de curs cu scandarile de protest ale cadrelor didactice. Invatatorii si profesorii s-au intors in scoli si isi poarta cu modestie, dar si scrasnind din dinti crucea lefurilor mizere pentru munca nobila prestata. Intamplator, ministrul Hardau este complet iesit din peisaj, conducerea Ministerului Educatiei parand a intra de cu toamna in hibernare. Bucuria functionarilor este sa nu-i deranjeze nimeni cu intrebari incomode legate de lipsa oricaror concluzii la fraudarea generalizata a examenelor sau despre inscaunarea directorilor de scoli cu carnet de partid. Nimeni nu mai intreaba de autorizatiile sanitare ale scolilor, de rasoleala data pentru incheierea lucrarilor de reparatii. Vine un pic de dardaiala pana cand copiii se vor obisnui sa scrie cu manusile in maini si, gata, vine vacanta de iarna, care aduce tuturor bucurie.

Sunt insa situatii de mare deznadejde care se dizolva in marea de suferinta a oamenilor saraci abrutizati de muscatura frigului. Un reporter aducea stirea ca directorul unei scoli i-a indemnat pe elevi sa faca rost de lemne, daca nu vor sa inghete la scoala. Trecerea spre scoala privata se face in Romania ca urmare a lipsei acute de bani pentru invatamant. Primul pas - veniti cu bani pentru lemne, apoi cheta se va face pentru plata luminii electrice, a facturii la apa (acolo unde exista!). Pasul urmator si necesar pe aceasta escalada a iesirii statului din finantarea scolii va fi asigurarea salariilor profesorilor din punga parintilor. Procesul nu este deloc caricaturizat, el devine treptat realitate, "modelul" romanesc de privatizare a educatiei invatamantului obligatoriu urmand sa fie marea bomba a Uniunii Europene.

Am primit recent un mesaj de la doua doamne profesoare, acum pensionare. Generatii de