cu dobânzi mai mici, asumându-şi însă cheltuielile cu schimbul valutar", a explicat Mihail Bogza. El a anunţat că unele bănci au comandat un studiu menit să conducă la scăderea costurilor cu dobânzi mai mici, asumându-şi însă cheltuielile cu schimbul valutar", a explicat Mihail Bogza. El a anunţat că unele bănci au comandat un studiu menit să conducă la scăderea costurilor serviciilor bancare, în lipsa eliminării măsurilor BNR privind rezervele minime obligatorii. "Au fost identificate 100 de zone în care sunt posibile reduceri de cheltuieli, precum cele cu arhivarea, prelucrarea electronică a instrumentelor de debit, transmiterea raportărilor către Oficiul de Combatere a Spălării Banilor", a menţionat Bogza. Acest studiu costă, după cum a declarat pentru Adevărul Steven Van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank, 100.000 de euro.

În ciuda costurilor mari ale creditării, împrumuturile bancare continuă să crească într-un ritm accelerat. Valentin Lazea, economist-şef al Băncii Naţionale, spune că, la sfârşitul lunii septembrie 2006, soldul debitului neguvernamental era, în termeni reali, cu 47 la sută mai mare decât valoarea din perioada similară a anului precedent. Totodată, Eugen Dijmărescu, viceguvernatorul BNR, precizează că, pe lângă creditul intern, băncile au acţionat şi ca intermediari între companiile din România şi băncile-mamă. În pofida vitezei ridicate de creştere a creditelor, economistul-şef al BNR precizează că, cel puţin în momentul de faţă, stabilitatea financiară a ţării nu este pusă în pericol. De exemplu, volumul creditelor neperformante continuă să reprezinte circa două procente din soldul total al împrumuturilor neguvernamentale. "Această cifră trebuie privită cu scepticism", atrage atenţia Lazea. Aceasta pentru că volumul real al creditelor neperformante ar putea fi mascat chiar de ritmul ridicat de creştere al împrumuturilor.

Astfe