Filmul Blood diamond (Diamantul sîngeriu) ne aminteşte motivul pentru care avem nevoie de Procesul Kimberley.

Odată cu lansarea filmului hollywoodian Blood diamond, mulţi vor face cunoştinţă cu o legătură posibilă între cel mai strălucitor produs din lume şi o parte din cea mai teribilă violenţă a acesteia. Nimeni nu îşi doreşte să aibă pe deget un inel care a fost folosit ca răsplată pentru vărsarea de sînge şi pentru suferinţă. Dar extrem de preţuite la purtare, deosebit de valoroase şi uşor de făcut contrabandă cu ele, diamantele nu sînt numai "cel mai bun prieten al fetelor", aşa cum spunea Marilyn Monroe, ci pot fi şi un bun prieten al celor care provoacă conflicte violente în Africa.

Aceasta este problema pe care o prezintă în mod grăitor filmul Blood diamond şi care a dus la crearea Procesului Kimberley. Filmul ne poartă în Sierra Leone în anul 1999, către unul dintre cele mai brutale războaie civile din Africa şi ne prezintă ororile finanţate prin comerţul ilicit cu diamante: violenţă, distrugere, răpirea şi drogarea copiilor smulşi de la şcoală şi transformaţi în criminali. Filmul ilustrează grafic motivele pentru care în anul 2003 comunitatea internaţională a decis să intervină pentru a reduce comerţul ilicit cu diamante, stabilind o schemă unică internaţională.

Procesul Kimberley funcţionează pentru a preveni pătrunderea diamantelor comercializate ilegal pe piaţa internaţională legală. Cele 71 de state membre se angajează să îşi exercite controlul asupra producţiei şi comerţului lor cu diamante. Toate transporturile internaţionale de diamante brute trebuie să se efectueze în containere nesigilabile şi să fie însoţite de un certificat emis de Guvern, care să garanteze originea licită a acestora. Respectarea acestor cerinţe este verificată prin inspecţii pe teren şi prin analizele rapoartelor anuale şi ale statisticilor legate de produc