Lungul interviu acordat de presedintele Basescu postului de radio Romania Actualitati a suscitat imediat comentarii de tipul "Ba nu, el minte!"; nu astfel fac copiii care alearga la mamica lor, fiecare turnandu-l pe celalalt ca l-a batut?!
Atac involuntar justificat
Daca "mogulii" nominalizati nu prea aveau altceva de spus decat ca "presedintele nu stie ce este aia presa, acuza pe degeaba, noi nu, nici vorba", unele comentarii din mass-media nu i-au depasit pe copiii din poveste: monopolurile exista, dar noi ramanem obiectivi; in schimb consilierul pentru politica interna de la Cotroceni habar nu are de gazetarie (Antena 3 - 19 februarie)! Cu alte cuvinte, a lipsit orice analiza in adancime a modului in care mediile reflecta evenimentele, desi noi, spectatorii, stim bine ca aceste reflectii sunt mereu previzibile.
De fapt, atacul lui Basescu putea oferi prilejul unei dezbateri serioase asupra mass-media in Romania; prilejul a fost insa ignorat, iar cei vizati s-au marginit la riposte dure, dar vagi. Ce altceva am putea concluziona decat ca atacul lui Basescu s-a vazut justificat de exact reactia celor atacati? Analiza confirma aceasta impresie.
Tupeism
Mass-media au ajuns sa reactioneze la evenimente exact ca partidele politice la un adversar: nu echidistanta, ci pozitionata pe piata politica, nu analitic, ci partizan. La fel cum stii dinainte ce va declara Mircea Geoana in cutare chestiune, stii dinainte si cum va comenta Antena 3. Or, daca pentru un om politic previzibilitatea tine de linia partidului sau, un post de televiziune ar trebui sa urmeze nu o linie, ci o atitudine, aceea de analiza impartiala inainte de verdict. Nu spun ca la Cristoiu, de exemplu, aceasta nu exista, dar viteza cu care unii ziaristi reactioneaza la eveniment – cazul lui in seara de 19 februarie – ii determina sa treaca automat la ver
