Arheologii clujeni au facut una dintre cele mai importante descoperiri care dateaza din perioada preistorica pe santierul Polus la Cluj. Potrivit directorului adjunct al Muzeului National de Istorie al Transilvaniei, Mihai Rotea, ca importanta, ea ar fi echivalentul regional al monumentului de la Stonehange.
Istoricul Mihai Rotea a spus, in cadrul unei conferinte de presa, ca este vorba de un tumul, unicat in regiune, care servea drept mormant colectiv, si care era inconjurat de un inel de pietre. In varf, tumulul avea un menhir, adica un bloc de piatra sculptat, care reprezenta o divinitate a lumii subpamantene.
In total, in Transilvania, au fost descoperiti opt menhiri. Unul dintre ei provine de la Rosia Montana, insa cel de la Cluj este singurul care a fost gasit intr-un context arheologic clar.
Tumulul cu menhir si inconjurat de un inel de pietre face parte dintr-un lant de sase movile de pamant care serveau drept morminte colective. El va fi restaurat si apoi va putea fi vizitat, spune directorul societatii Polus, Mihai Nistor.
Pe santierul de la Polus au mai fost descoperite morminte gepidice din perioada migratiilor. Unul dintre ele, care cuprindea numeroase piese de aur, apartinea unei printese si se aseamana cu mormantul princiar descoperit acum un deceniu la Turda, intre ruinele vechiului castru roman.
La Polus exista si ruine din perioada clasica. Arheologul Emilian Bota spune ca ele provin atat din perioada dacica, dar si din perioada romana. Arheologii clujeni au facut una dintre cele mai importante descoperiri care dateaza din perioada preistorica pe santierul Polus la Cluj. Potrivit directorului adjunct al Muzeului National de Istorie al Transilvaniei, Mihai Rotea, ca importanta, ea ar fi echivalentul regional al monumentului de la Stoneha
