Ani de zile, Zlatna a fost cunoscuta ca un important centru industrial si se mindrea cu faptul ca locuitorii din Alba Iulia faceau naveta la fabricile de aici pentru a lucra. Apoi, Zlatna a capatat un nedorit renume de a fi unul din cele mai poluate orase din Romania, alaturi de Copsa Mica.

Fabricile Zlatnei s-au inchis rind pe rind, pentru ca nu au facut fata concurentei, dar - mai ales - pentru ca nu s-au putut conforma normelor de mediu din ce in ce mai stricte. Somajul a ajuns sa atinga aproape 90%.

Mai precis, este vorba despre populatia apta de lucru care nu avea un loc de munca, pentru ca statisticile oficiale nu ii luau in calcul pe cei care nu mai benefiaciau de nici un fel de ajutor social si care, practic, erau “saraci lipiti pamintului”.

Sansa

A fi in topul celor mai poluate orase s-a dovedit, pina la urma, marea sansa a Zlatnei. A intrat in categoria asa numitelor “zone fierbinti”, pentru care Banca Mondiala a oferit un ajutor separat. Pe baza de proiecte, pentru ca asa se lucreaza in Uniunea Europeana.

Edilul Zlatnei a apelat la specialisti, care au intocmit imediat cite proiecte au putut si au luat “grosul banilor” pusi la dispozitie de Banca Mondiala. In total, 53 milioane euro au fost alocati numai Zlatnei, pentru sapte proiecte distincte.

Incepe renasterea

Implementarea in teren a primelor proiecte incepe, practic, din aceasta saptamina, pina acum fiind parcurse procedurile legate de aprobari, intocmiri de documentatii, licitatii, constestatii la licitatii si, in final, atribuiri de contracte.

Un prim proiect a carui derulare incepe in aceasta saptamina se refera la reabilitarea sistemului de salubrizare si construirea unei statii de transfer. Acest proiect are doua co