Dacă în 2003 cei mai mulţi fumători erau în grupa de vârstă 25-34 de ani, astăzi ei au între 15 şi 24 de ani Fumatul este încă un obicei răspândit în rândul românilor, în

Dacă în 2003 cei mai mulţi fumători erau în grupa de vârstă 25-34 de ani, astăzi ei au între 15 şi 24 de ani

Fumatul este încă un obicei răspândit în rândul românilor, în pofida numeroaselor reglementări legislative adoptate în ultimii ani, arată un studiu realizat de Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS), în perioada mai-iunie 2007.

Fenomenul ia amploare mai ales printre tinerii cu vârste între 15 şi 24 de ani, care sunt încurajaţi şi de faptul că locurile pe care le frecventează în timpul liber, restaurante, baruri şi discoteci, ignoră legea din domeniu.

Studiul realizat de Centrul pentru Politici de Sănătate arată că peste 30% din români sunt fumători, obicei pe care-l deprind în adolescenţă, presaţi de anturaj.

O persoană din zece "arde" câte 20 de ţigări pe zi, în timp ce doi din cinci fumători, adică 37%, dau lunar pe ţigări o sumă cuprinsă între 100 şi 200 de lei. Cea mai mare prevalenţă a acestui obicei se înregistrează în rândul tinerilor cu vârste între 15 şi 24 de ani (34,8%), chiar dacă aceştia sunt conştienţi de riscurile pentru sănătate asociate fumatului.

Specialiştii remarcă o scădere a vârstei de debut a fumatului în comparaţie cu anul 2003, când cei mai mulţi fumători aveau între 25 şi 34 de ani (39,9%). "Adoptarea acestui comportament este văzută aproape ca o condiţie obligatorie de integrare într-un grup social. Din punct de vedere psihologic, apartenenţa la o comunitate este foarte importantă pentru orice persoană, iar nesatisfacerea ei determină frustrări în plan psihologic.

În plus, efectele nocive ale tutunului nu sunt imediate şi, mai ales, nu determină suferinţe fizice acute decât după o perioadă mai mare de t