Interceptările convorbirilor telefonice efectuate înainte de începerea urmăririi penale sunt declarate nule. "Ascultările" şi înregistrările făcute astfel nu vor mai fi luate în

Interceptările convorbirilor telefonice efectuate înainte de începerea urmăririi penale sunt declarate nule. "Ascultările" şi înregistrările făcute astfel nu vor mai fi luate în considerare în cursul procesului penal.

Camera Deputaţilor a adus, în mare taină, o serie de modificări controversate Codului de Procedură Penală.

Deputaţii nu au luat însă în calcul situaţiile în care anchetatorii au indicii că o persoană săvârşeşte infracţiuni de genul traficului de droguri, spălarea de bani sau terorismul. Astfel, dacă o persoană precum, să zicem, Omar Hayssam este suspectată că orchestrează o răpire, nu îi pot fi ascultate telefoanele înainte de a fi pusă sub învinuire. Aici intervine imposibilul.

Persoana trebuie înştiinţată că este învinuită pentru o faptă care urmează să fie săvârşită. Apoi, noile reglementări privind percheziţiile duc mai degrabă cu gândul către filmele americane. Posibilul percheziţionat ar trebui, conform noilor reglementări, să fie întrebat de anchetatori dacă îi pot scotoci casa şi să-şi dea acordul prealabil.

Jurnaliştii, "invitaţi" să tacă?

Conform modificărilor, "sustragerea, distrugerea sau reţinerea unei corespondenţe, precum şi divulgarea conţinutului acesteia, chiar atunci când a fost trimisă deschisă sau a fost deschisă din greşeală, ori divulgarea conţinutului unei convorbiri sau comunicări interceptate, sau înregistrate audio ori video, fără drept, se sancţionează".

Dacă faptele au fost săvârşite de către o persoană în exerciţiul atribuţiilor sale de serviciu, cu depăşirea limitelor acestora, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani. Aşadar, "tabloul" se potriveşte şi jurnaliştilor. Este adevărat că un jurnalist n