Într-un interviu din Suplimentul de cultură (nr. 152, 3 noiembrie), Alexandru Solomon spunea limpede care i-au fost intenţiile în Cold Waves. Război pe calea undelor: "Am vrut să spun o poveste, nu să fac istorie". I-a reuşit de minune: filmul povesteşte despre oamenii de la "Europa liberă" şi despre ascultătorii lor într-un mod firesc şi, tocmai de aceea, impresionant.
Şi totuşi, latura de "reconstituire istorică" nu trebuie neglijată. Radio "Europa liberă" a fost, înainte de 1989, o prezenţă importantă în viaţa cotidiană a românilor (şi, desigur, a celorlalţi locuitori ai "lagărului socialist"), iar filmul mizează tocmai pe această dimensiune care a determinat regimul comunist să declanşeze un adevărat război împotriva unor voci "duşmănoase". Apar în film, cu mărturiile şi poveştile lor, "clasicii" postului de radio (Monica Lovinescu, Ioana Măgură-Bernard, Nestor Ratesh, Şerban Orescu, Vlad Georgescu, N.C. Munteanu, Emil Hurezeanu şi alţii), dar şi Doina Cornea, Vasile Paraschiv (muncitorul care a încercat înfiinţarea unui sindicat liber), şi o profesoară din Cluj cu clasa ei de nevăzători, şi fostul şef al pazei de la sediul münchenez al "Europei libere". Apar şi imagini de arhivă cu cozile interminabile din faţa magazinelor, apare şi jurnalistul belgian care a dus la "Europa liberă" o scrisoare a Doinei Cornea. Printr-un interviu telefonic, este "prezent" şi Carlos Şacalul (aflat într-o închisoare de maximă siguranţă din Franţa), teroristul angajat de Securitate pentru a comite un atentat cu bombă la sediul "Europei libere" (atentat care a lovit însă secţia cehă a radioului, nu pe cea română). Apare şi procurorul german care instrumentează acest caz. Apar şi actualul senator PRM Ilie Merce, fost ofiţer de Securitate responsabil cu planul "Eterul", prin care regimul comunist dorea să anihileze vocile care îl criticau. Toate aceste apariţii reconstituie
