Desfăşurate ambele pe 2 decembrie - alegerile parlamentare din Rusia şi referendumul din Venezuela -, s-a spus despre ele că sînt nişte farse democratice: spectacole menite să confirme larga aprobare de care beneficiază instinctele autoritare/dictatoriale ale conducătorilor, Putin la Moscova şi Hugo Chávez la Caracas. Viaţa e plină de surprize: în referendumul venezuelean, propunerile preşedintelui au fost respinse, cu o majoritate la limită, dar, totuşi, respinse: conform rezultatelor preliminare anunţate de Comisie, 50,7% au votat "Nu" la referendum, în timp ce 49,3 procente au votat în favoarea propunerilor preşedintelui. De cîteva săptămîni, strada era ecoul luptei electorale, proteste şi susţineri frenetice cu mulţimi de participanţi de ambele părţi. Cele 69 de propuneri de modificare a Constituţiei ale lui de Chávez - un lider revoluţionar, plin de petrodolari, dispus să-i cheltuiască pentru idealurile sale, devenit un fel de model al mişcărilor protestatare din America Latină - vizau centralizarea puterii: instituţiile regionale urmau să fie puse sub controlul său, autonomia municipiilor urma să fie redusă în folosul celor 25.000 de consilii comunale care, alături de cooperativele muncitoreşti, ar putea să constituie noile organe ale puterii populare pe cale de a se naşte. Dacă un răuvoitor ar evoca precedentul "Toată puterea sovietelor" din 1917 şi mascarada ulterioară, ar fi imediat contrazis prin dovezile date de preşedintele Chávez în folosul defavorizaţilor: învăţămîntul gratuit (îndoctrinarea intră în acelaşi preţ şi e acceptată ca o componentă necesară a sistemului), accesul gratuit la serviciile de sănătate, cei interesaţi trebuie să participe la diferite "misiuni" (programe sociale) şi să facă parte din consiliile de gospodărire a micilor proiecte comunitare. Este ceea ce specialiştii numesc "socialismul de consum", dictatura sub-proletariatul