După ce semnalasem, la rîndul meu, ceea ce anunţase ziarul Gândul din 28 ianuarie, întocmirea unui studiu-pilot care stabileşte limitele îngăduite intervenţiilor de construcţie şi amenajare a imobilelor în anumite zone protejate din centrul Capitalei, am primit de la Primărie informaţii suplimentare. Îmi fac datoria de a comunica mai departe aceste lămuriri, obţinute pe adresa electronică presa@bucuresti-primaria.ro.
Planul urbanistic general (PUG) cuprinde 114 zone protejate, din care 12 au fost avute în vedere de această documentaţie, la care se lucrează din 2005. Acestea sînt Calea Griviţei, B-dul Lascăr Catargiu, Str. Icoanei, Zona Mornand, B-dul Magheru, Labirint, Vatra Luminoasă, Parcul Filipescu, parcelarea Bonaparte-Mora, parcelarea UCB, parcelarea Domenii, Str. Căderea Bastiliei. Alegerea zonelor a urmărit enclave de caracter diferit spre a realiza un eşantion reprezentativ ca epoci şi stiluri. Au participat la elaborarea studiului 18 arhitecţi, urbanişti şi istorici ai arhitecturii, asistaţi de încă 20 de studenţi din anul V, care aveau aşadar oarecare practică în domeniu.
UCB (Uzina Comunală Bucureşti) indică în codul memoriei unei vîrste sau unei specialităţi cartierul de vile construit de arhitectul Octav Doicescu spre sfîrşitul perioadei interbelice, în vecinătatea parcului care se cheamă azi Bordei şi mîine, poate, Constanda, dacă va mai rămîne ceva din el. De asemenea, pentru bucureştenii mai vechi, "Bonaparte" era numele şoselei care leagă Piaţa Victoriei de Ştefan cel Mare, pînă cînd comuniştii au botezat-o Ilie Pintilie, ceea ce-l făcea pe Păstorel Teodoreanu să glumească despre "Ilie Bonaparte sau Napoleon Pintilie". Din 1990, cineva a căutat în cartea de istorie şi a găsit că Iancu de Hunedoara n-avea stradă în Bucureşti, drept care a fost împroprietărit acolo. "Mora" e Dr. Grigore Mora, stradă la limita parcului Filipescu, care
