Investitii necesare in reabilitarea Capitalei: 10 miliarde de euro. Fonduri necesare pentru o noua infrastructura: zeci de miliarde de euro. Un singur primar, nu sapte. Bucurestiul transformat intr-un megaoras: de nepretuit.
Urmeaza patru ani infernali pentru cei care aleg sa preia fraiele conducerii Capitalei, intrucat eforturile de dezvoltare a orasului pana acum au fost nesemnificative. In aceasta perioada, Bucurestiul are doua variante de dezvoltare, ori se transforma intr-un megaoras, ori se blocheaza.
Intr-un an electoral extrem de important care vine dupa alti patru ani in care investitiile s-au orientat cu precadere mai mult pe partea de infrumusetare, viitorul Bucurestiului depinde exclusiv de modul in care se vor dezvolta marile proiecte de infrastructura pe termen mediu. Altfel, Capitala va deveni un calvar.
"Definitia de megaoras se aplica aglomerarilor urbane care au peste 8 milioane de locuitori. Deja, vorbim de hiperorase la nivel global in care locuiesc
peste 18 milioane de oameni. Nu cred ca Bucurestiul poate sa ajunga la aceste performante, nici macar in urmatorii 20 de ani, chiar daca se simte extinderea Capitalei atat in zona de nord, spre Ploiesti, cat si in partea de sud, spre Giurgiu. Dinamica sociala si demografica nu ne ajuta", spune Adrian Baicusi, directorul general al Siemens SRL, filiala locala a gigantului german care practic isi bazeaza dezvoltarea pe intuirea megatendintelor care se nasc in megaorasele lumii.
Cu toate acestea, Bucurestiul ramane una dintre cele mai aglomerate capitale ale Europei, un oras care asigura un confort extrem de redus locuitorilor sai. Astfel, densitatea de circa 8.700 de locuitori pe kilometru patrat pe care o are Bucurestiul depaseste de trei ori standardul de confort demografic, de circa 3.000 de locuitori pe kilometrul patrat.
Majoritatea capitalelor statelo