Investitiile straine au fost unul din motoarele cresterii economice neintrerupte in ultimii 10 ani, dar din 2007 si primele luni ale acestui an incep sa se vada si costurile.
Un indicator mai putin vizibil din balanta de plati a Bancii Nationale, si anume veniturile din investitii straine, care arata iesirile de capital strain obtinut in urma investitiilor straine anterioare, are din ce in ce mai multa greutate. Valoarea sa creste de la an la cu circa 50%, iar in 2007 a ajuns la 4,6 miliarde de euro, in conditiile in care investitiile straine in sine au fost de 7,1 miliarde euro.
Ce reprezinta de fapt acest indicator? Este "return"-ul investitorilor. Renault, spre exemplu, a investit 1 miliard de euro la Pitesti si afirma ca va mai investi 600 milioane de euro in urmatorii trei ani. Dar capitalul are un cost, iar investitorii vor profit. Dacia Renault a fost pe pierderi pana in 2005, iar in ultimii doi ani castiga. Mai tarziu sau mai devreme, in functie de industrie si business-plan, investitorii vor castig, vor banii inapoi acasa.
Astfel, veniturile din investitii straine directe (ISD) s-au ridicat la 1,2 miliarde de euro in primele trei luni din 2008. Deci economia poate "intoarce" in strainatate aproape 5 miliarde de euro anul acesta ca fruct al investitiilor straine.
Insa mai important decat nivelul "return"-ului in sine este raportul sau cu investitiile straine directe.
In 2000, aveam 64 milioane de euro venituri din ISD la 1 miliard de euro investitii straine directe, deci un raport de 6% venituri repatriate in totalul investitiilor atrase.
In 2003, la 1,3 miliarde de euro investitii straine, deci la un nivel apropiat de cel din 2000, veniturile repatriate de investitorii straini erau deja de
882 milioane de euro, deci peste 60%.
In 2005, 2006 si 2007 repatrierile de profit au crescut succesiv cu cate un mili
