Primul exemplu. Virgin Media a produs nişte clipuri de prezentare a echipelor de fotbal participante la EURO 2008. Cel rezervat României avea în fundal nişte tipi graşi, bruneţi, cu ghiuluri şi lanţuri de aur la gît. Ambasada României la Londra a protestat, iar Virgin Media şi-a cerut scuze şi a scos clipurile cu pricina de pe Internet. Concetăţenii noştri din videoclip nu erau diferiţi de cei din Ştefăneşti şi din alte comune, arătaţi abundent de televiziunile române în plină exercitare a spiritului de dezbatere democratică (y compris ceva caft şi înjurături) după primul tur al alegerilor locale. Dar - desigur - nu erau "reprezentativi" pentru un clip de circulaţie internaţională, nu cu ei trebuie să "apărem noi în lume" (mai ales că în clipul rezervat Franţei apărea Turnul Eiffel, iar în cel cu echipa Italiei apărea Colosseum-ul). Ambasada României a făcut ce scrie în "fişa postului" oricărei ambasade şi a obţinut ce a vrut. Problema însă rămîne: chiar dacă nu apar în clipuri, concetăţenii respectivi sînt foarte prezenţi în realitatea cotidiană a ţărilor occidentale şi, fie că ne convine sau nu, "ne reprezintă", spun ceva despre România şi despre problemele ei. E de la sine înţeles că ţărişoara noastră are de arătat lumii şi altceva, nu doar romi care cerşesc şi fură din buzunare. Dar e un fapt că cerşetorii şi hoţii de buzunare (indiferent de etnie) au ajuns mai repede în Europa decît multele, complicatele şi inutilele încercări de a-i face României un "brand de ţară". Iar mediatizarea intensă a diverselor infracţiuni (poate exagerată, de acord - dar de ce să-i cerem presei străine ceea ce chiar presa română nu face, adică să nu mai umble cu anasîna după "senzaţii tari"?) ne-a "branduit" ca ţară cu probleme.

Al doilea exemplu. Despre romi a fost vorba şi în convorbirile dintre Tarja Halonen, preşedinta Finlandei, şi preşedintele României. Apariţia, în