Deznodământul conflictului din Caucaz este greu de anticipat în condiţiile în care atât partea rusă, cât şi cea georgiană recurg la dezinformări şi la propagandă. Ultima astfel de
Deznodământul conflictului din Caucaz este greu de anticipat în condiţiile în care atât partea rusă, cât şi cea georgiană recurg la dezinformări şi la propagandă.
Ultima astfel de informaţie a venit din partea Ministerului rus al Apărării care a negat ieri ocuparea oraşului Gori, din apropierea Osetiei de Sud, aşa cum anunţaseră anterior oficialii georgieni.
Indiferent cui îi aparţine vina pentru declanşarea războiului, preşedintelui Georgiei, Mihail Saakaşvili, i se reproşează gestul "nesăbuit" de a provoca Rusia fără să fie sigur pe sprijinul Vestului.
Pe de altă parte, occidentalii ar putea plăti mai târziu un preţ greu pentru faptul că momentan nu au avut o poziţie mult mai tranşantă faţă de Rusia.
De altfel, atitudinea europenilor nu surprinde, ei fiind la fel de divizaţi şi în dosarul Kosovo, folosit acum drept argument de către Moscova pentru a justifica operaţiunile militare din Osetia de Sud şi din Abhazia.
Referindu-se la o paralelă între Georgia şi Republica Moldova, preşedintele Traian Băsescu a exclus un scenariu similar.
Rusia vorbeşte de genocid şi de catastrofă umanitară pentru a justifica operaţiunile sale în Osetia de Sud
Moscova foloseşte în conflictul din Caucaz argumentele utilizate de Occident în Balcani, atunci când a decis desprinderea provinciei Kosovo de Serbia.
Cutia Pandorei a fost deschisă pe 17 februarie 2008. Proclamarea independenţei provinciei Kosovo, susţinută de Statele Unite şi de unele ţări membre ale Uniunii Europene, se anunţa de atunci a fi un precedent periculos.
La numai câteva zile, autorităţile separatiste din Osetia de Sud, din Abhazia şi din Transnistria vorbeau d