Europenii au nevoie de conductele din Georgia, în timp ce Rusia nu vede cu ochi buni încercările lor de a folosi rute energetice aflate în afara controlului Moscovei Europenii ar putea fi

Europenii au nevoie de conductele din Georgia, în timp ce Rusia nu vede cu ochi buni încercările lor de a folosi rute energetice aflate în afara controlului Moscovei

Europenii ar putea fi "victime colaterale" ale războiului din Osetia de Sud, conflictul riscând să afecteze investiţiile în hidrocarburile de la Marea Caspică.

Investiţiile pe termen lung în hidrocarburile de la Marea Caspică sunt percepute ca o alternativă la resursele controlate de Rusia şi ţările din Orientul Mijlociu. Iar efectele crizei nu au întârziat să apară.

Din cauza conflictului, Azerbaidjanul a decis suspendarea exporturilor sale prin porturile georgiene Kulevi şi Batumi de la Marea Neagră.

Oleoductul Baku-Tbilisi-Ceyhan se află în reparaţii după explozia din 5 august pe sectorul turc. Ieri, British Petroleum a anunţat că închide, ca măsură de precauţie, oleoductul Baku-Supsa şi gazoductul Caucazul de Sud.

Georgia nu produce petrol, dar este o ţară prooccidentală situată între Iran şi conductele de petrol şi gaze aflate sub monopol rus. Companiile energetice occidentale au interese majore în acest stat, mizând pe el pentru a dezvolta exporturile de hidrocarburi extrase din Azerbaidjan.

O serie de analişti apreciază că tensiunile militare din aceste zile nu pun în pericol tranzitul petrolului şi gazelor prin Georgia, dar pe viitor efectele vor fi resimţite mai ales de către europeni.

Totul se învârte în jurul petrolului

Cu atât mai ciudată pare în aceste condiţii reacţia blândă a vest-europenilor, care au nevoie de Georgia şi de Ucraina pentru a nu fi mai dependenţi energetic de Rusia.

Pe de altă parte, presa germană apreciază că Rusia "şi-a