Jean-Marc Rouillan, militant revoluţionar, a fost unul dintre conducătorii grupului revoluţionar Action directe. Din 1979 pînă în 1987, grupul comunist revoluţionar s-a lansat în lupta frontală contra statului. Atentate, atacuri armate, asasinate, lupta revoluţionară s-a manifestat prin acţiuni teroriste, crime în numele luptei de clasă, care va învinge în cele din urmă capitalismul şi imperialismul. Pe 13 septembrie 1980, el şi prietena lui Natalie Ménignon sînt arestaţi înainte de a se prezenta la o întîlnire unde ei credeau că vor discuta cu Carlos; de fapt, totul era montat de serviciul de Informaţii Generale. În 1981, preşedinţia Mitterrand debutează cu o amnistie şi cei doi sînt eliberaţi, ceea ce este interpretat ca un îndemn la acţiune. Urmează cîteva crime, cea mai spectaculoasă a fost, în 1986, "execuţia" lui Georges Besse, preşedintele firmei Renault. În 1987, autorii atentatului au fost prinşi şi condamnaţi la închisoare pe viaţă. După 20 de ani, s-a decis trecerea lui Jean-Marc Rouillan şi a prietenei lui la un regim de semilibertate. El lucrează într-o editură la Marsilia şi îi este interzis să evoce faptele în urma cărora a fost condamnat. Profitînd de libertăţile acordate de acest regim, a decis că e momentul să revină în viaţa politică şi, după o întîlnire cu Oliver Besancenot, s-a înscris în partidul acestuia.

Oliver Besancenot, poştaş cu o licenţă în istorie, de două ori candidat la alegerile prezidenţiale, obţinînd procente vizibile, a condus întîi Liga comunistă revoluţionară, apoi şi-a înfiinţat propria formaţiune politică. Noul Partid Anticapitalist, situat la stînga stîngii, militează pentru o reformulare radicală a principiilor societăţii franceze şi e destul de discret în privinţa mijloacelor de înfăptuire a programului său. Se simte alături de mişcările islamiste radicale, acceptînd lupta lor împotriva sistemului capitalist: "Nu