Banca centrala a Islandei a majorat in mod neasteptat rata de referinta a dobanzii la 18%, cel mai inalt nivel din cel putin ultimii sapte ani, dupa ce insula a incheiat un acord de sustinere financiara cu Fondul Monetar International, scrie Bloomberg. Strategii bancii au majorat rata cu 6%. Banca centrala a luat aceasta decizie in conditiile in care Islanda, prima tara occidentala care solicita sprijinul FMI de cand Marea Britanie a facut un pas similar in 1976, se confrunta cu o perioada prelungita de scadere economica, dublata de o posibila hiperinflatie si o crestere a ratei somajului. Economia va inregistra o scadere de pana la 10 procente anul viitor, anticipeaza FMI. Islanda va primi 2,1 miliarde de dolari din partea FMI, ca parte a unui acord incheiat pe 24 octombrie. Acesta este "un prim pas catre deschiderea pietei lor monetare, fiind probabil una din conditiile atasate acordului semnat cu Fondul Monetar International", spune Bjarke Road-Frederiksen, economist in cadrul Nordea Bank. Conform lui Roed-Frederiksen, nu pot fi excluse noi majorari ale dobanzii daca strategii vor dori sa intareasca moneda locala odata ce traderii internationali vor avea acces la piata. Decizia autoritatilor de a prelua controlul asupra a trei banci a precipitat colapsul monedei.

Banca centrala a Islandei a majorat in mod neasteptat rata de referinta a dobanzii la 18%, cel mai inalt nivel din cel putin ultimii sapte ani, dupa ce insula a incheiat un acord de sustinere financiara cu Fondul Monetar International, scrie Bloomberg. Strategii bancii au majorat rata cu 6%. Banca centrala a luat aceasta decizie in conditiile in care Islanda, prima tara occidentala care solicita sprijinul FMI de cand Marea Britanie a facut un pas similar in 1976, se confrunta cu o perioada prelungita de scadere economica, dublata de o posibila hiperinflatie si o crestere a ratei somajului. Econo