Prima impresie despre Republica Moldova, pentru un călător român, este cea oferită de avionul Moldova Air de pe ruta Bucureşti-Chişinău. Te-ai fi aşteptat la un număr considerabil de călători dinspre capitala românească spre cea a unui stat vecin în care româna este încă limbă majoritară. Nimic din toate astea: avionul este neverosimil de mic, încît pasagerii se întreabă, la vederea lui, mai în glumă, mai în serios, dacă vor avea loc în interior. Stewardesa este atît de aproape de călători că se poate închega, ca nicăieri pe alte rute aeriene, o conversaţie. Parcă am sta în aceeaşi odaie. Primii care încearcă să intre în vorbă cu atrăgătoarea moldoveancă, încîntaţi de apropierea ei, sînt cei trei olandezi înarmaţi cu aparate de fotografiat care stau pe locurile din faţă. Un lucru curios, pentru ei, este avionul în sine: îl studiază cu atenţie, ca şi cînd ar face o incursiune în istoria îndepărtată a aviaţiei. Cum aveam să aflu mai tîrziu, legăturile dintre românii de aici şi cei de acolo sînt departe de a fi prea strînse, inclusiv în zona afacerilor şi a turismului. Studenţii moldoveni care vin în România cu burse preferă călătoria cu trenul, care este mai ieftină, şi, în afară de ei, nu există prea multe "poduri de flori" concrete. Patriotismul înflăcărat cu care unii români abordează încă problema basarabeană este contrazis de fapte la tot pasul: prezenţa rusească este mai accentuată decît cea românească în toate domeniile, de la mass-media (posturi de televiziune, publicaţii) la business şi evenimente culturale.

Un Chişinău paradoxal

La Chişinău, rusofonii formează aproape jumătate din populaţie - românii sînt net majoritari mai ales la ţară. Ai adesea senzaţia că te afli într-o urbe rusească, mai ales cînd faci o incursiune prin centrul oraşului. În primul "magazin universal" în care intru - Unic - există şi o librărie. Cu excepţia cîtorva titlur