Cu ochii pe conflictul din Orientul Mijlociu, celelalte focare de violenţă din lume intră într-un con de umbră; desigur, ştirile sînt înregistrate, dar analiza lor e lăsată pe mai tîrziu, cînd vor fi mai spectaculoase (mai mulţi morţi, mai mulţi răniţi, mai multe distrugeri, mai multe declaraţii) şi marii lideri se vor putea deplasa, cu gărzile lor de corp şi cu ziarişti, în zonele periculoase, ca să ceară încetarea focului.
De cînd s-a declanşat acţiunea armată a Israelului în Gaza, în nouă zile, la Bagdad, oraş despre care preşedintele în exerciţiu al SUA crede că e liniştit, au fost două atacuri sinucigaşe: primul a ucis 22 de credincioşi sunniţi şi a rănit 110, celălalt - 35 de pelerini şiiţi şi s-au numărat 72 de răniţi. Aviaţia Turciei a bombardat teritoriul kurd din Irak, nu se ştie cu ce rezultate. Capitala forţelor secesioniste din Sri Lanka a fost cucerită de trupele guvernamentale, martorii de la faţa locului povestesc că n-a mai rămas nici o casă cu acoperişul întreg, iar un oficial marchează victoria printr-o constatare memorabilă: "Le-am capturat prestigiul". Nu spunem nimic despre Africa: lista nu e doar lungă, ci şi foarte complicată.
Deşi valurile de şampanie au inundat Europa care a vrut să uite în timpul sărbătorilor de criza economică, semnele rele n-au lipsit, nici aici, la poarta democraţiilor considerate în afara oricărui pericol. La Sarajevo, capitala Republicii Bosnia-Herzegovina, oraş miracol, pe vremuri, invidiat pentru tandreţea convieţuirii multireligioase, conducătorii musulmani au reuşit să impună studiul religiei musulmane începînd cu grădiniţa. Copiii sînt victime colaterale ale deciziei de a transforma statul multietnic în citadele religioase, fundamentate etnic. "Interzicerea" lui Moş Crăciun e doar una dintre consecinţele unor politici care refuză tot ce nu este musulman. Agenţiile internaţionale au difuzat poze de
