Reducerea ratei dobanzii de politica monetara anuntata ieri de catre Banca Nationala, cu doar 0,25%, este prea timida si vine prea tarziu pentru a putea intr-adevar contribui la mentinerea cresterii economice la nivelul de care are nevoie Romania.
Patru majorari succesive de dobanda efectuate anul trecut, de la 7 la 10,25%, suprapuse pe acutizarea turbulentelor financiare internationale in toamna, au majorat costul finantarii in lei cu 30-40% in 7-8 luni
Avea nevoie economia de o scumpire a finantarii atat de brusca si atat de puternica? Privind retrospectiv, mai degraba s-ar putea spune ca Banca Nationala, in dorinta de "a sufla si-n iaurt" in lupta contra inflatiei, a majorat dobanda insuportabil pentru economie.
Desi semnele incetinirii cresterii economice erau clare inca din mai - iunie anul trecut, cand creditarea incetinise vizibil, BNR a continuat scumpirea banilor.
Decizia de ieri a BNR de a reduce dobanda cu doar 0,25% poate avea doua explicatii: ori se teme de o depreciere si mai mare a cursului ca urmare a reducerii atractivitatii leului, ori a constatat ca economia nu sta atat de prost dupa cum arata ultimele cifre, din noiembrie anul trecut, privind scaderea exporturilor si a productiei industriale.
Pe de alta parte, trebuie spus ca posibilitatea de influentare a economiei prin parghia dobanzii este destul de redusa pentru BNR, in conditiile in care 60% din creditele date anul trecut au fost in euro, iar 80% din activele bancare sunt in mana unor banci straine.
Prin reducerea din timp si mai ampla a dobanzii, BNR ar fi compensat de fapt reducerea fluxurilor finantarii de catre bancile straine care opereaza in Romania.
In perioada urmatoare va fi foarte interesant de urmarit ce decizie vor adopta autoritatile europene cu privire la activitatea bancilor din zona euro in Europa Centrala si de Est.
Nimeni nu si-a
