Două reglementări care au de-a face cu viaţa privată şi cu datele personale ale cetăţeanului au fost adoptate rapid şi motivate - cum altfel? - prin refrenul "aşa ne cere UE". Una prevede stocarea unor date privind convorbirile noastre telefonice, SMS-urile şi mesajele electronice. Cealaltă introduce paşapoartele biometrice, care vor conţine un cip cu cîteva date personale, inclusiv amprente digitale.

Ambele reglementări au avut parte de un iureş mediatic care le-a deturnat semnificaţia sau le-a împins în derizoriu. Cîteva posturi de radio şi TV au lansat de la început strigătul de luptă "atenţie ce vorbiţi la telefon!", creînd astfel într-o parte a publicului senzaţia că se întorc vechile practici ale Securităţii comuniste. După aceea, desigur, s-a explicat că nu e vorba de interceptări ale convorbirilor, ci de o "simplă" arhivare a datelor. Asociaţia Pro Democraţia a anunţat că va contesta, la instituţiile europene, această reglementare, pentru că încalcă anumite drepturi şi libertăţi cetăţeneşti, iar în acest scop încearcă o mobilizare a mai multor ONG-uri din Europa. Paşapoartele biometrice au avut parte de un protest în toată regula: cîteva sute de credincioşi au manifestat împotriva introducerii lor, pentru că ar conţine "numărul Fiarei". Patriarhia a cerut detalii suplimentare de la Ministerul de Interne şi a anunţat că va discuta problema la viitorul Sinod, care va avea loc la sfîrşitul lunii februarie. Unele ziare au ironizat protestul, altele l-au prezentat neutru, pe forumuri şi pe bloguri s-au încins discuţiile pe tema "guvernului masonic mondial" care vrea să ne controleze prin intermediul paşapoartelor biometrice. Şi, desigur, să ne bage cipuri sub piele, pentru a ne controla gîndurile. Au fost destul de puţine tentativele de dezbatere serioasă şi argumentată. Fatalistul refren "aşa ne cere UE" (deci se execută, nu se discută!) ne face de mul