Piatra de temelie a actualului Muzeu de Artă, pusă acum 109 ani Actualul Muzeu de Artă din Craiova a fost casa unuia dintre cei mai bogaţi oameni din România începutului de an 1900. Piatra de temelie a Palatului Jean Mihail, cum i se spune şi astăzi, a fost pusă în urmă cu 109 ani. Constantin Mihail a apelat la arhitectul francez Paul Gottereau care avea să contureze un plan în stilul specific academismului francez, iar palatal s-a înălţat trainic şi elegant.

Ştefan Luchian, refuzat

Materialele de construcţie erau de cea mai bună calitate, iar meşterii, dintre cei mai iscuţi aduşi de pe alte meleaguri. Îşi făceau apariţia stucatura, pe alocuri aurită, luminatoarele, oglinzile veneţiene, plafoanele pictate (se spune că Ştefan Luchian şi-ar fi oferit serviciile, dar cosmopolitul proprietar l-a refuzat), candelabrele din cristal de Murano, coloanele, scările din marmură de Carrara, pereţii tapisaţi cu mătase de Lyon, lambriurile, mobilierul stil, feroneria. O legendă spune că Mihail visa să acopere clădirea cu monede de aur, dar regele l-ar fi refuzat, zicându-i că le vrea aşezate în dungă. În timp ce opera se desăvârşea, o boală cruntă strivea, spre sfârşitul anului 1907, bucuria proprietarului de a se răsfăţa în imensele încăperi. Câteva luni mai târziu, în iunie 1908, Constantin Mihail se stingea din viaţă. Fii săi, Nicolae şi Jean, inaugurau palatul la un an de la pierderea tatălui. Nici în viaţa lor fastuoasa locuinţă n-a jucat rolul acelui cămin visat de părinte.

Nicolae a stat mai mult în Franţa, loc în care şi-a risipit mare parte din moştenire, unde a devenit călugăr franciscan şi unde a murit. Pentru Jean, imensa locuinţa a însemnat doar o cameră, adesea neîncălzită, în care se retrăgea uneori. Treptat, Jean Mihail a ajuns unul dintre cei mai înstăriţi oameni din ţară, moştenind două rude bogate, Elena Dumba şi Maria Colloni.