Am fost, cu toţii, învăţaţi la şcoală despre binefacerile primăverii şi, evident, despre cum "întreaga natură renaşte la viaţă...". Şi, de fiecare dată, cu ocazia trecerii a încă unui anotimp cu şabloanele lui prăfuite cu tot, ni s-a dat să facem cîte o compunere. Desigur, pe tema respectivului anotimp, în cheie... poetică; folosind cel puţin cinci "expresii frumoase". Pentru că şi acum vine, iarăşi, primăvara, cu acelaşi alai, iată cam ce ar putea cuprinde astăzi o asemenea compunere: probabil, uşor postmodernă, datorită întrepătrunderii mesajelor din sfere stilistice diferite " cele clasic-poetice, pe de o parte, şi cele ale culturii popular-utilitar-publicitare, pe de alta: Conform Otiliei Cazimir, ea (Primăvara) continuă să îşi facă simţită venirea prin "ploi călduţe şi uşoare" (elementul meteo şi neînsufleţit), "fir de ghiocel plăpînd" (cel însufleţit şi vegetal), "şiruri negre de cocoare" (cel şi mai însufleţit şi animal) şi "cîntec de copii" (the human touch...) " Pentru tine, primăvară. "Look primăvăratic: combină, în amenajare, culorile anotimpului " albul vestitor al primăverii (pentru suprafeţele mari) şi verdele crud al ierbii (ca accent de culoare) cu imprimeuri florale şi cu vaze pline cu flori de sezon!" (Lumea femeilor, din 18 februarie a.c.). Articolul se referă la cum să-ţi decorezi casa... de primăvară şi se intitulează "Cu o floare nu se face primăvară". În fond, trecerea de la registrul poetic la cel publicistic nu e atît de semnificativă şi nici cea de la exteriorul din poezia Otiliei Cazimir la interiorul din articolul de design: ambele texte descriu o lume, se vor poetice şi conţin expresii frumoase.
"Lumina e mai caldă şi-n inimă pătrunde; / Prin rîpi adînci zăpada de soare se ascunde" (Vasile Alecsandri " Sfîrşitul iernei). "Deschizi larg ferestrele, să intre soarele şi... ce vede? Acelaşi decor din lunile de iarnă. Hocus-pocus:
