"Este Europa aptă să ia în mâinile sale situaţia în această criză mondială?”. Iată întrebarea care persistă după încheierea Reunuinii informale de la Bruxelles a şefilor de stat şi de guvern din statele membre UE pe tema depăşirii crizei economice şi financiare.

Realitate pe care o remarcă şi un comentariu apărut în cotidianul munchenez "Suddeutche Zeitung”: ”Reuniţi la Bruxelles petru a găsi un răspuns la criză, cei 27 au continuat să ofere spectacolul divizării lor”. Concluzia, lapidară şi categorică: "O prestaţie dezamăgitoare pentru o comunitate ambiţioasă pe scena internaţională.”

EUROPENII ŞI CRIZA. În articolul semnat de Cerstin Gammelia se apreciază că răspunsul la întrebarea menţionată depinde de doi factori: de europeni şi de criză. "Dacă judecăm după numărul summiturilor la care participă principalii lideri politici, timpurile sunt foarte dure pentru Uniunea Europeană. Ea trebuie să-şi demonstreze aptitudinile la fel de bine în interiorul cât şi în afara sa”. În plan intern trebuie păstrată coeziunea pentru a putea acţiona în afara Uniunii în favoarea interesului comun. "Ceea ce este un lucru anevoios în măsura în care la o situaţie politică incertă se adaugă dramatice probleme economice şi financiare. Cât priveşte viitorul Tratatului de la Lisabona – problema rămâne, acesta fiind şi motivul pentru care, de la Atena la Dublin şi de la Budapesta la Sofia, toţi şefii de stat nu luptă doar pentru câteva puncte de creştere sau pentru câteva mii de slujbe”. "Este necesar- se apreciază în aceeaşi ordine de idei - să se ştie dacă această comunitate de 27 de ţări este capabilă să îşi unească forţele nu doar la bine, cât şi la rău, aşa încât să se cunoască dacă ea este în măsură să exercite o influenţă durabilă pentru definirea noilor reguli pentru pieţele financiare şi economice”.

PRESTAŢIE OSCILANTĂ. Aşteptările sunt