Adventiştii de Ziua a Şaptea formează o mişcare neo-protestantă care şi-a început existenţa în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Un pastor baptist, William Miller, interpretase profeţiile Bibliei spunînd că a doua venire a lui Hristos va avea loc, cu precizie, pe 22 octombrie 1844. Cum acest lucru, evident, nu s-a întîmplat, o parte din adepţii mişcării "millerite" au continuat să creadă într-o iminentă A Doua Venire a lui Hristos, dar fără să mai fixeze vreo dată precisă. Şi-au luat numele de Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea. Ziua sfîntă a adventiştilor este sîmbăta, conform celor 10 porunci.
Cereale, Pathfinders şi şcoli
În acest moment, există cam 725.000 de adventişti în SUA şi peste 15 milioane în toată lumea. În mod ciudat pentru o comunitate religioasă evanghelic-conservatoare nu foarte extinsă, ei au avut o influenţă considerabilă asupra culturii populare, întîi în SUA, apoi în toată lumea. De exemplu, cerealele la micul dejun: cum adventismul recomandă vegetarianismul şi după observaţii că media lor de viaţă o depăşeşte pe a celorlalţi, americanii de diferite credinţe sau fără au adoptat obiceiul matinal-cerealier. Cerealele Kellogg, de exemplu, sînt creaţia fraţilor Kellogg, adventişti. Unii spun că principala cauză a vieţii lor îndelungate nu ar fi cerealele şi nici măcar vegetarianismul ca atare, ci un complex de factori, în care un rol important îl joacă interdicţia de alcool, tutun, droguri, adesea şi cafea, dar obiceiul a fost adoptat şi de alţii. Apoi, taberele pentru copii de 10-17 ani, asemănătoare cercetaşilor, numite Pathfinders, au fost şi ele copiate.
Nu în ultimul rînd, adventiştii sînt cunoscuţi pentru entuziasmul cu care construiesc şcoli şi universităţi ale comunităţii. În SUA ei operează cel mai extins sistem educaţional protestant, fiind depăşiţi, ca număr de instituţii de învăţămînt, doar de Biserica Romano