I-am văzut pe unii oameni care se schimonoseau de durere atunci când puneau pasul pe pământ, care scoteau şi un geamăt uşor din pricină că îi înţepau încheieturile precum cioburile pe fachirii care fac demonstraţii de mers pe ascuţişuri.

Şi am mai văzut oameni care-şi roteau disperaţi capul fiindcă un cleşte dureros le strângea ceafa. Oameni care icneau de durere, care se colorau în galbenul lumânării din pricina ameţelilor şi a durerilor de cap, fiindcă vertebrele cefei apăsau pe nervi şi gâtuiau vasele prin care se alimenta cu sânge creierul. Era vorba la omul betegit de picioare, de artroza la şold şi la genunchi, era vorba de omul cu menghina durerii în ceafă, de spondiloză cervicală. Boli care se întâlnesc mereu şi care ocupă locul doi în statistici în privinţa invalidităţilor. Toate acestea la un loc intră sub pălăria păguboasă a bolilor reumatismale - peste 120 la număr. Denumirea medicală este de artroze.

Stricarea cartilajelor Ce se numeşte artroză? Explică tot acest important capitol de medicină internă şi reumatologie maior dr Lucian Ciobâcă de la Spitalul Militar Central. Artroza este degradarea, stricarea progresivă a cartilajului dintr-o articulaţie şi reacţia osului situat sub cartilaj. Artrozele se instalează la orice articulaţie prin trecerea vremii şi prin uzură. Aşa că există artroze la şold, la genunchi, la mână, la cot, la vertebrele gâtului, la partea lombară a coloanei vertebrale. Cauza adâncă a acestei uzuri şi degradări a cartilajului din articulaţie, adică o cauză de mare importanţă, n-a fost găsită de ştiinţă. Sunt însă unii factori care influenţează apariţia mai devreme sau mai târziu la unii oameni a acestei păcătoase stricări a articulaţiei. Un factor de risc este vârsta.

Incidenţa maximă a degradării cartilajului din articulaţii, incidenţa maximă a artrozei se petrece între 55 şi 70 de an