Vest Turiştii care trec prin ţară s-au obişnuit cu micii comercianţi care stau în faţa casei. Fiecare cu ce are. Acesta este sloganul afacerilor „de gospodărie”, în care sătenii vând turiştilor mere, pâine sau monumente funerare.

Pentru simerieni, drumul crucii nu este o sărbătoare, ci o afacere cu specific local. Pe o distanţă de cel puţin cinci kilometri, de la intrarea până la ieşirea din localitate, oamenii din Simeria ies cu mii de cruci, îngeraşi, cavouri şi alte feluri de monumente de marmură şi granit. Într-o zonă afectată de şomaj, comerţul cu obiecte funerare este un mod de supravieţuire. „Nu mai avem vânzări ca anul trecut, dar ne descurcăm. Din asta trăim”, a spus Adriana Florea, administrator al unui mic atelier. Preţurile obiectelor care decorează locurile de veci pornesc de la 400 de euro.

„Ţuica de Banat”, marcă înregistrată

Drumul european care leagă Caransebeşul de Băile Herculane este o zonă renumită pentru variantele de shopping „bio”. Gugulanii te întâmpină, fie la porţile caselor, fie pe marginea drumului, cu diverse produse. Gospodinele cu feţe bucălate din satele Domaşnea, Teregova sau Mehadica stau cuminţi lângă găleţile de plastic albastru pline cu mere, pere sau afine, depinde de sezon şi recoltă.

Produsul de lux însă al acestui bazar este răchia tipic bănăţeană. Gospodarii care stau cu licoarea la drum se jură că este sută la sută ecologic. Vânzătorii „bio” sunt, mai nou, oameni de afaceri cu acte în regulă. Bănăţenii şi-au luat îndeletnicirea în serios şi s-au organizat într-o Asociaţie a Producătorilor de Răchie din Banatul Montan. Este singura de acest gen din ţară. Gugulanii vor ca toată Europa să recunoască ceea ce ei ştiu şi spun demult – ţuica de Banat e cea mai bună din ţară, aşa că merită să devină marcă înregistrată