Ministerul Justitiei este singura institutie care nu reuseste sa faca propuneri pentru grila unica a salarizarii astfel incat sa se incadreze in parametrii conveniti cu Ministerul Muncii. Chiar daca negocierile in cadrul grupului de lucru au fost finalizate de cateva zile, propunerile Ministerului Justitiei sunt inca in analiza.
La ultima intalnire a grupului de lucru, Ministerul Justitiei a facut unele propuneri, insa acestea nu respectau ierarhia convenita in cadrul negocierilor cu toate partile implicate. Astfel, au primit termen ca luni, 22 iunie, sa revizuiasca propunerile, mai precis, sa coboare toate pozitiile in grila de salarizare. Insa, Ministerul Justitiei nu a resit sa faca aceste modificari. De exemplu, pentru consilierul ministrului, a fost propus, saptamana trecuta, un coeficient de 14 salarii minime, aceasta in conditiile in care s-a stabilit ca un ministru sa primeasca 13,7 minime. Grila finala inaintata de Justitie prevede tot un coeficient de 14 pentru consilierul ministrului. Acelasi coeficient este propus si pentru consilierii procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) si directorii generali din minister. Adica, si acestia ar trebui sa primeasca un salariu mai mare decat ministrul. Ministrii vor reusi, dupa grila de la Justitie, sa aiba salarii aproapiate de presedintii Curtilor de Apel pentru care s-a stabilit un coeficient de 13,8.
O alta propunere care nu respecta ierarhia se refera la procurorul-sef al DNA, seful DIICOT si presedintii de sectie de la ICCJ, care ar urma sa castige 14,8 salarii minime, mai mult decat primul-ministru pentru care a fost stabilit un coeficient de 14,5. Potrivit grilei Ministerului Justitiei, premierul ar urma sa castige cat un judecator cu grad de ICCJ care are vechime de peste 20 de ani.
Un presedinte de tribunal ar urma sa castig
