● Deasupra tuturor / Up (SUA, 2009), de Pete Docter şi Bob Peterson.
Noua animaţie produsă de studioul Pixar, Up, începe în anii ’30, cînd un băieţel pe nume Carl visează să trăiască aventuri extraordinare în America de Sud, aidoma eroului său, exploratorul Muntz. Dragostea lui pentru Muntz îi cîştigă prietenia unei fetiţe din vecini, pe numele ei Ellie. Cei doi copii se fac mari şi nu pleacă împreună în America de Sud, ci se căsătoresc şi se aşază la casa lor. Secvenţa care vine peste noi imediat după aceea e absolut amuţitoare (mai ales că vine peste noi într-un film comercial de animaţie): o secvenţă de montaj care comprimă 50 de ani de căsnicie în 4 minute şi care n-are cum să lase în urma ei, în sala de cinema, prea multe inimi nefăcute zob. Îi vedem pe Carl şi pe Ellie cum primesc vestea că nu pot avea copii. Îi vedem cum nu reuşesc să plece nici în America de Sud, nici nicăieri altundeva (tot strîng bani şi tot intră în ei pentru alte lucruri " un picior rupt, o reparaţie la acoperiş) şi cum o viaţă întreagă urcă pe acelaşi deal din împrejurimi ca să-şi arate unul altuia nori cu forme ciudate, mereu zîmbindu-şi, mereu încîntaţi unul de celălalt.
Şi în cele din urmă vedem cum ea nu mai poate să urce dealul; vedem cum moare şi cum el rămîne singur. Nu ştiu cum se poate rezista la aşa ceva. Da, este imaginea idealizată a unui parteneriat conjugal şi criticul american Stephanie Zacharek, unul dintre puţinii care i-au rezistat, nu greşeşte neapărat atunci cînd spune că majoritatea componentelor ei sînt clişee care ar putea fi incorporate oricînd într-o reclamă la adeziv dentar. Dar e genul de ideal la care cei mai mulţi dintre noi, indiferent ce experienţe avem, nu renunţăm niciodată de tot " o parte din noi continuă să creadă o viaţă întreagă că e realizabil " şi, dacă există ceva uşor indecent în aplicaţia cu care realizatorii lui Up ne apasă în
