În plină criză, în timp ce Fondul Monetar ne cere să reducem sumele cheltuite în teritoriu, cu administraţiile locale, România înfiinţează anual zece posturi de primari. Sursa: Codrin Prisecaru

1 /.

România are, de la an la an, tot mai multe autorităţi locale - adică tot mai mulţi primari, viceprimari, consilieri locali şi personal administrativ. Problema e cu atât mai aprigă în anul de criză 2009, în condiţiile în care Uniunea Europeană recomandă reducerea numărului de autorităţi locale şi, implicit, scăderea sumei cheltuite de la stat pentru buna funcţionare a aparatului public din teritoriu. Soluţia UE: comasarea oraşelor şi a comunelor.

Specialiştii sunt de părere că, zecile de primari care apar anual pe plaiurile mioritice ar trebui să-i pună pe gânduri pe guvernanţi, în condiţiile în care situaţia ar putea avea consecinţe grave asupra împrumutului făcut de România la Fondul Monetar Internaţional (FMI). Concret, FMI a avertizat guvernul să reducă cheltuielile făcute de administraţiile locale, care au crescut cu 20% în primul semestru al acestui an.

„Pentru a minimiza riscurile fiscale provenite de la autorităţile publice locale, ar trebui făcute modificări legislative pentru a conferi administraţiei centrale prerogative de a impune măsuri de ajustare menite să rezolve depăşirile de cheltuieli, pentru a interzice transferul sumelor de la cheltuieli de capital la cheltuieli curente şi pentru a introduce un cadru legal care să reglementeze insolvabilitatea autorităţilor locale”, cere FMI, în scrisoarea trimisă Guvernului României.

Anual, tot mai mulţi edili

În ciuda „urechelilor” şi a a tenţionărilor, România merge mai departe. În ultimii cinci ani, 47 de sate au devenit comune, iar şapte comune - oraşe, potrivit datelor furnizate de Ministerul Administraţiei şi Internelor.

Astfel,